Roata morii

De trei luni, seara de seara,
Trece badea pe la moara,
Trece mândru in caruta,
Fiindca are-n sat alta draguta.

R: Roata morii se-nvârteste, tac, tac, tac,
Inima se chinuieste, tac, tac, tac.
Morarita-i cu fuioru, tac, tac, tac,

Si fuioru-i toarce dorul, tac, tac, tac.
De necaz sunt obrajorii,
Ca se-aprind ca si bujorii,
Vremea trece, vremea vine
Si nu se opreste si la mine.

Când s-o duce iar in vale,
Am sa-i pun o piatra-n cale,
Poate piatra rupe-o roata,
Sa-nopteze si la moara o data.