Cine-a pus cârciuma-n drum, ala n-a fost om nebun,
Ala n-a fost om cu minte, cine-o intra-n ea sa cânte,
Si necazul sa si-l uite, mai, dorulet, mai.
Ala a fost om cu dor greu
Si-a cântat cum cânt si eu, mai, dorulet, mai.
Cine-a pornit dragostea, slaba minte mai avea,
Dragostea e mare foc si nu scapi de ea deloc;
Ea nu are legamânt si te baga in mormânt,
Si te baga in mormânt, mai, dorulet, mai.
Caci dorul si dragostea, au innebunit lumea,
Au innebunit lumea, mai, dorulet, mai.
La crâsma din poenita, vinu-i bun, ocaua-i mica,
Crâsmarita-i frumusica, e-nalta si ochesica;
Sa-i dea neica o gurita, mai, dorulet, mai,
Sa-i toarne vin in ulcica, mai, dorulet, mai.
Ala n-a fost om cu minte, cine-o intra-n ea sa cânte,
Si necazul sa si-l uite, mai, dorulet, mai.
Ala a fost om cu dor greu
Si-a cântat cum cânt si eu, mai, dorulet, mai.
Cine-a pornit dragostea, slaba minte mai avea,
Dragostea e mare foc si nu scapi de ea deloc;
Ea nu are legamânt si te baga in mormânt,
Si te baga in mormânt, mai, dorulet, mai.
Caci dorul si dragostea, au innebunit lumea,
Au innebunit lumea, mai, dorulet, mai.
La crâsma din poenita, vinu-i bun, ocaua-i mica,
Crâsmarita-i frumusica, e-nalta si ochesica;
Sa-i dea neica o gurita, mai, dorulet, mai,
Sa-i toarne vin in ulcica, mai, dorulet, mai.
