Aşezată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, Mănăstirea Putna,
prima şi cea mai importantă ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel
Mare şi Sfant, străjuieşte de peste cinci veacuri ţinutul legendar al Bucovinei.
Cronicarul Ion Neculce istoriseşte astfel despre felul in care a fost ales locul
pe care avea să fie zidită mănăstirea: „Ştefan-vodă cel Bun, cand s-au apucat să
facă mănăstirea Putna, au tras cu arcul dintr-un varfu de munte ce este langă
mănăstire. Şi unde au agiunsu săgeata, acolo au făcut prestolul in oltariul“.
Începute la 10 iulie 1466, după cucerirea cetaţii Chilia (1465), lucrările de construcţie a bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, vor fi terminate in anul 1469, slujba de sfinţire (tarnosirea) avand loc la 3 septembrie acelaşi an. S-au construit apoi Casa Domnească (1473), chiliile, zidul de apărare cu turnurile aferente şi Turnul Tezaurului, lucrările finalizandu-se in anul 1481. De-a lungul veacurilor Mănăstirea Putna a trecut prin numeroase incercări ca incendii, năvăliri şi ocupaţii străine, cutremure, dar care n-au putut intrerupe desfăşurarea vieţii monahale şi lauda neincetată adusă lui Dumnezeu.
