Mănăstirea Moldoviţa este una din vechile aşezări călugăreşti, cu un important şi glorios trecut istoric, străjuitoare de veacuri la hotarul Moldovei de nord, situată in comuna Vatra Moldoviţei la o distanţă de circa 15 km de comuna Vama.
Biserica pictată a mănăstirii este inscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Originea acestei mănăstiri rămane invăluită in negura vremii, tradiţia aminteşte de existenţa ei incă din timpul voievozilor Muşatini, care au ocrotit-o.
Sub paşnica domnie a lui Alexandru cel Bun, ocrotită şi inzestrată de ctitori, a dăinuit pană la sfarşitul veacului al XV-lea cand, din cauza unei alunecări de teren, s-a prăbuşit. Ruinele ei se văd şi astăzi la 500m distanţă de actuala Mănăstire.
Voievodul Petru Rareş, iubitor de artă ca şi tatăl său, Ştefan cel Mare, vrand să continue existenţa Mănăstirii Moldoviţa, alege locul puţin mai la şes de vechea biserică a lui Alexandru cel Bun şi construieşte actuala Biserică a Moldoviţei in anul 1532, inchinand-o aceluiaşi hram "Buna Vestire". În aceeaşi epocă, Domnul imprejmuieşte Biserica cu ziduri şi turnuri de apărare, dandu-i aspectul unei mici fortăreţe. Fără indoială că au existat locuinţe, după fundaţiile care se văd in partea nordică, pe a căror temelii Episcopul Efrem de Rădăuţi, intre anii 1610-1612, a construit clişarniţa (casă egumenească) pentru locuinţa sa, pentru păstrarea odoarelor Bisericii şi organizarea unei şcoli de copişti şi miniaturişti, continuand in acest fel opera culturală a lui Rareş.
