Mănăstirea Slatina este o mănăstire fortificată ctitorită de către domnitorul Moldovei, Alexandru Lăpuşneanu, situată in judeţul Suceava. Ea a fost construită intre 1554 şi 1558, urmand să servească ca necropolă domnească.Are aspectul unei adevarate fortarete remarcandu-se printr-o deosebita valoare arhitectonica si artistica, ce reinvie si continua traditiile epocii lui Stefan cel Mare si Petru Rares.
Această mănăstire cu aspect de curte a suferit stricăciuni imediat dupa moartea ctitorului ei. Despot Vodă (1561 - 1563) avea să-i topească argintăria. Ioan Vodă cel Viteaz va folosi o parte din argintărie ca să bată monedă. Către sfarşitul secolului XVI a fost jefuită, iar către mijlocul secolului XVII multe clădiri aveau nevoie de reparaţii. Începand de la sfărşitul secolului XVII şi pană către 1800, războaiele (insoţite de jafuri, arderi şi distrugeri) sunt frecvente, iar spre sfarşitul secolului XVIII se ţin lanţ.
Vreme de 40 de ani mănăstirea a rămas in pustie. Abia pe la inceputul secolului XIX se iau măsuri de repopulare a ei şi se incep lucrări de restaurare care vor dura pană către mijlocul secolului. Dar in 1821 se va refugia la Slatina Iordache Olimpiotul, unul dintre conducătorii Eteriei, impreună cu grupul lui de luptători. Cu acest prilej, mănăstirea va suferi un asediu dur şi va fi arsă şi jefuită. În 1823 au inceput lucrările de restaurare.
