Trasee turistice
1.CÎMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m – CABANA DEIA, 680 m
Marcaj: triunghi rosu. Durata: 30 minute. Caracteristica parcursului: Desi se desfasoara in afara limitelor muntilor Rarau-Giumalau, traseul intereseaza direct pe cercetatorii acestor munti, intrucit conduce, in foarte scurt timp, la cabana Deia, adapost ce poate fi folosit atit vara cit si in timpul iernii, de drumetii ce sosesc o data cu seara in Cimpulung-Moldovenesc si nu vor sa urce noaptea pe Rarau. Cabana Deia este situata pe versantul sting al riului Moldova, la poalele Obcinei Feredeului, si face parte dintr-un grup de case construite printre salcimii si pinii parcului natural de aci. Traseul poate fi parcurs si cu autovehicule.
De la gara, se urca in oras, mergind apoi pe strada principala, spre est, pina in dreptul parcului pe care il traversam, pentru a trece Moldova peste pod. In continuare, o soseluta sau marcajul de pe malurile unui torent de munte, ne conduc pina la cabana.
Accesul la Cimpulung-Moldovenesc se face pe calea ferata (linia Cluj – Vatra-Dornei –
Suceava-Nord) sau pe soseaua nationala nr. 17 (Suceava – Cimpulung-Moldovenesc – Dej).
De la gara, se urca in oras, mergind apoi pe strada principala, spre est, pina in dreptul parcului pe care il traversam, pentru a trece Moldova peste pod. In continuare, o soseluta sau marcajul de pe malurile unui torent de munte, ne conduc pina la cabana.
Accesul la Cimpulung-Moldovenesc se face pe calea ferata (linia Cluj – Vatra-Dornei –
Suceava-Nord) sau pe soseaua nationala nr. 17 (Suceava – Cimpulung-Moldovenesc – Dej).
2.STAŢIA CÎMPULUNG-EST, 620 m – POIANA-SIHĂSTRIEI, 950 m – CABANA RARĂUL, 1540 m
Marcat: punct rosu. Durata: 4–5 ore. Caracteristica parcursului: Se coboara din tren in statia Cimpulung-Est. Marcajul urmarsete traseul unei sosele carosabile, pe care se poate ajunge cu autovehiculele pina la cabana Raraul si de aici mai departe, pe malurile Bistritei, in comuna Chiril, mergind de-a lungul vaii cu acelasi nume (traseul nr. 7). Serpentinele soselei sint taiate, din loc in loc, de potecile cu ajutorul carora se scurteaza drumul, la coborire. Itinerarul poate fi parcurs si iarna.
Cabana Raraul se afla minunat situata sub vf. Rarau si are in fata Pietrele-Doamnei, acele semete turnuri de calcar ce izbucnesc parca din adincuri si profileaza pe orizont contururile unei dantelarii de un deosebit pitoresc. Platoul larg pe care este ridicata cabana intregeste farmecul peisajului, iar izvorul, rece ca gheata, ce tisneste puternic din stincile de linga cabana, sporeste frumusetea locului si este pretuit de drumeti, mai ales in zilele calde de vara, atit de frecvente pe Rarau.
In Poiana-Sihastriei se aduna traseele nr. 2 (de la Cimpulung-Est) si nr. 3 si 4 (de la Cimpulung-Moldovenesc, respectiv, pe sub vf. Bodea si pe Valea-Seaca); pe Munceii- Raraului se intilneste traseul nr. 5 (de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Runcul) si traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau).
Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Est) este acelasi ca la traseul nr. 1. in afara de drumul raional spre cabana Raraul, din soseaua nationala nr. 17, inainte de Cimpulung- Est, se mai ramifica si un alt drum raional, Cimpulung-Est (Capu-Satului) – Slatioara – Stulpicani.
Cabana Raraul se afla minunat situata sub vf. Rarau si are in fata Pietrele-Doamnei, acele semete turnuri de calcar ce izbucnesc parca din adincuri si profileaza pe orizont contururile unei dantelarii de un deosebit pitoresc. Platoul larg pe care este ridicata cabana intregeste farmecul peisajului, iar izvorul, rece ca gheata, ce tisneste puternic din stincile de linga cabana, sporeste frumusetea locului si este pretuit de drumeti, mai ales in zilele calde de vara, atit de frecvente pe Rarau.
In Poiana-Sihastriei se aduna traseele nr. 2 (de la Cimpulung-Est) si nr. 3 si 4 (de la Cimpulung-Moldovenesc, respectiv, pe sub vf. Bodea si pe Valea-Seaca); pe Munceii- Raraului se intilneste traseul nr. 5 (de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Runcul) si traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau).
Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Est) este acelasi ca la traseul nr. 1. in afara de drumul raional spre cabana Raraul, din soseaua nationala nr. 17, inainte de Cimpulung- Est, se mai ramifica si un alt drum raional, Cimpulung-Est (Capu-Satului) – Slatioara – Stulpicani.
3.CÎMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m – SUB VF. BODEA (1082 m), LA 950 m – POIANA- SIHĂSTRIEI, 950 m – CABANA RARĂUL, 1540 m
Marcaj: triunghi galben. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Pornind din gara, se traverseaza orasul catre est, pina in dreptul strazii Pictor Grigorescu, unde incepe marcajul. Trecem prin citeva strazi periferice, ultima fiind paralela cu firul de apa al unui component al Vaii-Seci. Pina la un punct de pe aceasta strada (inainte de a ajunge la un podet), traseul nostru este comun cu traseul nr. 4, pe care apoi il paraseste, cotind la stinga, in urcus pieptis. De sub vf. Bodea inainte, traseul ofera perspective largi si strabate o serie de livezi intinse, finete zmaltuite cu flori si petice mari de padure. Pe traseu se intilnesc citeva firisoare de vale. Exista posibilitati de adapostire la stine si la «conacele» din finete, astfel incit drumul poate fi strabatut destul de usor si iarna.
Pina in Poiana-Sihastriei, alternanta urcusurilor si coborisurilor da traseului nr. 3 un caracter de oarecare dificultate, spre deosebire de traseul nr. 4, care urca usor, uniform, in schimb, traseul marcat cu triunghi galben, este mai pitoresc si se desfasoara pe o carare zvintata. De remarcat minunata perspectiva ce se deschide asupra Raraului, atunci cind se ajunge pe Plaiul Bodii, in zona dintre 900–950 m alt.
In Poiana-Sihastriei se intilneste traseul nr. 2 (de la Cimpulung-Est) si se reintilneste traseul nr. 4, parasit inainte de urcusul catre vf. Bodea. Pe Munceii-Raraului se intilnesc traseele nr. 5 si nr. 6.
Accesul la Cimpulung-Moldovenesc (intrarea pe traseu) se face asa cum s-a aratat la traseul nr. 1.
Pina in Poiana-Sihastriei, alternanta urcusurilor si coborisurilor da traseului nr. 3 un caracter de oarecare dificultate, spre deosebire de traseul nr. 4, care urca usor, uniform, in schimb, traseul marcat cu triunghi galben, este mai pitoresc si se desfasoara pe o carare zvintata. De remarcat minunata perspectiva ce se deschide asupra Raraului, atunci cind se ajunge pe Plaiul Bodii, in zona dintre 900–950 m alt.
In Poiana-Sihastriei se intilneste traseul nr. 2 (de la Cimpulung-Est) si se reintilneste traseul nr. 4, parasit inainte de urcusul catre vf. Bodea. Pe Munceii-Raraului se intilnesc traseele nr. 5 si nr. 6.
Accesul la Cimpulung-Moldovenesc (intrarea pe traseu) se face asa cum s-a aratat la traseul nr. 1.
4.CÎMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m – VALEA-SEACĂ – POIANA-SIHĂSTRIEI, 950 m – CABANA RARAUL, 1540 m
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Intrarea pe marcaj se face din strada principala, prin strada Pictor Grigorescu, o data cu traseul nr. 3. Se strabat citeva strazi periferice, apoi drumeagul, paralel cu un fir de apa al Vaii-Seci, se transforma curind in sleau de caruta, uneori foarte mocirlos. Semnele de marcaj, aplicate pe copaci sau pe stilpii de telefon, conduc in Poiana-Sihastriei, dupa ce – intr-un luminis – se intilneste triunghiul galben al traseului nr. 3. Din Poiana-Sihastriei inainte, marcajele nr. 2, 3 si 4 au traseu comun (de-a lungul drumului raional).
Aproape intregul traseu, presarat cu izvoare, este lipsit de perspective largi, el desfasurindu- se mai tot timpul prin padure.
Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Moldovenesc) se face ca la traseul nr.1.
Aproape intregul traseu, presarat cu izvoare, este lipsit de perspective largi, el desfasurindu- se mai tot timpul prin padure.
Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Moldovenesc) se face ca la traseul nr.1.
5.CÎMPULUNG-MOLDOVENESC, 642 m – PE SUB VF. RUNCUL, 1142 m – DEALULPRASCA, 975 m – OBCINA-FLOCENILOR – MUNCEII-RARĂULUI, 1456 m şi 1591 m – VF. TIHĂRAIA, 1470 m – ŞAUA DE 1435 m alt. – CABANA RARĂUL, 1540 m
Marcaj: banda albastra. Durata: 5–6 ore. Caracteristica parcursului: Intrarea pe traseu se face dinspre periferia nord-vestica a Cimpulungului-Moldovenesc, pe piriul Mesteacan. Drumul urmeaza apoi piciorul de munte, coborit din Obcina-Flocenilor si terminat deasupra Cimpulungului-Moldovenesc prin piscul Runcul (1142 m), astfel incit strabaterea lui da prilej pentru admirarea unor minunate privelisti asupra virfurilor: Giumalau, Rarau si Pietrele- Doamnei. In prima parte a sa, traseul prezinta portiuni cu panta mare. Traseul nu este indicat a fi parcurs iarna.
Pe Munceii-Raraului se intilnesc traseele nr. 2, 3 si 4 care urca de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Bodea, si pe Valea-Seaca. Nu departe de cabana se intilnesc si traseele nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau) si nr. 6 (de la Zugreni, pe Valea-Colbului).
Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Moldovenesc) se face dupa indicatiile date la traseul nr. 1.
Pe Munceii-Raraului se intilnesc traseele nr. 2, 3 si 4 care urca de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Bodea, si pe Valea-Seaca. Nu departe de cabana se intilnesc si traseele nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau) si nr. 6 (de la Zugreni, pe Valea-Colbului).
Accesul la punctul de intrare pe traseu (Cimpulung-Moldovenesc) se face dupa indicatiile date la traseul nr. 1.
6.CABANA RARĂUL, 1540 m – PÎRÎUL COLBU – ZUGRENI, 742 m
Marcaj: Triunghi rosu. Durata: 3 ore. Caracteristica parcursului: Pe prima jumatate de kilometru, marcajul, condus pe drumul Capu-Satului – cabana Raraul – Chiril, este comun cu traseele nr. 5 (de la Cimpulung-Moldovenesc, pe sub vf. Runcul) si nr. 8 (de la Vatra-Dornei, peste Giumalau).
De aci inainte, dupa 20 de minute de coboris continuu in lungul firului de apa al Piriului- Rece, drumul taie soseaua spre Chiril si trece apoi pe minunatele alei care serpuiesc printre molizii ce impaduresc partea inferioara a vaii Colbu. Pe parcurs, se intilnesc cheile dintre Piciorul-Tepuselor si abruptul Cretelor. La Zugreni, se afla barajul de curind construit, loc de unde se poate incepe o incintatoare calatorie cu pluta, pe Bistrita, pina la Brosteni, trecind pe la Crucea, Toance si Gura-Birnarului. De-a lungul Bistritei, trece soseaua nationala nr. 17 B (Brosteni – Vatra-Dornei).
In afara de cabana Raraul, posibilitati de adapostire peste noapte mai ofera si cabana plutasilor, de la Zugreni, unde exista si un punct de desfacere a produselor alimentare.
Traseul nu se parcurge iarna.
De aci inainte, dupa 20 de minute de coboris continuu in lungul firului de apa al Piriului- Rece, drumul taie soseaua spre Chiril si trece apoi pe minunatele alei care serpuiesc printre molizii ce impaduresc partea inferioara a vaii Colbu. Pe parcurs, se intilnesc cheile dintre Piciorul-Tepuselor si abruptul Cretelor. La Zugreni, se afla barajul de curind construit, loc de unde se poate incepe o incintatoare calatorie cu pluta, pe Bistrita, pina la Brosteni, trecind pe la Crucea, Toance si Gura-Birnarului. De-a lungul Bistritei, trece soseaua nationala nr. 17 B (Brosteni – Vatra-Dornei).
In afara de cabana Raraul, posibilitati de adapostire peste noapte mai ofera si cabana plutasilor, de la Zugreni, unde exista si un punct de desfacere a produselor alimentare.
Traseul nu se parcurge iarna.
7.CABANA RARĂUL, 1540 m – ŞAUA DE 1435 m alt. – SUB POIANA-SCHITUL-RARĂU – PÎRÎUL CHIRIL – SATUL CHIRIL, 739 m
Marcaj: punct albastru. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Traseul foloseste a doua jumatate a drumului raional, care, trecind pe la cabana Rarau, uneste Cimpulungul Moldovenesc de pe apa Moldovei, cu satul Chiril de linga apa Bistritei. Drumul este un coboris continuu, la inceput pe picior de munte, apoi pe fir de vale.
De la Chiril se poate ajunge la Brosteni, fie pe soseaua care trece pe valea Bistritei, fie coborind cu plutele, pe la Crucea si Toance. La Vatra-Dornei se poate ajunge urmind in susul Bistritei, soseaua nationala nr. 17 B, Brosteni – Crucea – Vatra-Dornei.
Traseul nu este indicat ca drum de iarna.
De la Chiril se poate ajunge la Brosteni, fie pe soseaua care trece pe valea Bistritei, fie coborind cu plutele, pe la Crucea si Toance. La Vatra-Dornei se poate ajunge urmind in susul Bistritei, soseaua nationala nr. 17 B, Brosteni – Crucea – Vatra-Dornei.
Traseul nu este indicat ca drum de iarna.
8.CABANA RARĂUL, 1540 m – ŞAUA DE 1435 m alt. – STÎNA DIN BAŞCA, 1350 m – ŞAUA FUNDUL-COLBULUI, 1308 m – POLIŢA-CAPRELOR, 1405 m – VF. GIUMALĂU, 1857 m – POIANA-CIUNGI, la 1550 m – OBCINA-MICĂ,1329 m – STÎNA DIN OBCINA-MICĂ, 1245 m – PÎRÎUL CHILIA –
Marcaj: banda rosie. Durata: 10–11 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de legatura intre cele doua masive, Rarau si Giumalau; foloseste poteca de pe spinarea culmii principale. Drumul este dificil numai din cauza lungimii lui. La inceput, coborisul pina in saua Fundul- Colbului se face pe gol alpin sau prin rariste de padure. Urmeaza apoi un lung urcus prin padure si o trecere de-a coasta a piraielor de obirsie a Izvorului-Giumalau (cu minunate perspective asupra vaii Moldovei). Pe platforma vf. Giumalau, se ajunge dupa un urcus prin gol alpin, pe o poteca furisata printre jnepeni si ienuperi. De pe Giumalau se coboara, pe o carare priporoasa, in Poiana-Ciungi. In continuare, drumul trece prin padure si printr-un sir de minunate poieni, pina la stina de deasupra obirsiei vaii Chilia. De aci incolo, un drumeag pe fir de vale ne scoate pe malul sting al Bistritei, in fata marelui combinat forestier «Bernat Andrei», de la Vatra-Dornei. Dupa citeva sute de metri parcursi in susul Bistritei, se ajunge la Vatra-Dornei, minunata statiune balneoclimaterica din nordul tarii.
La cabana Raraul, se poate ajunge de la Cimpulung-Moldovenesc (traseele nr. 2, 3, 4 si 5), de la Slatioara (traseul nr. 13), de la Zugreni (traseul nr. 6) si de la Chiril (traseul nr. 7). De la cabana si pina in saua de 1435 m alt., traseele nr. 7 si 8 merg paralel; in saua de sub vf. Giumalau, se desparte traseul nr. 9 (spre Rusca), in Poiana-Ciungi se ramifica traseele nr. 10 (spre localitatea Valea-Putnei, peste muntii Chilia, Alunul si Sapele) si nr. 12 (la Poiana-Itcani). Sub vf. Obcina-Mica se intilneste traseul nr. 11 (venind de la Valea-Putnei, prin Poiana- Itcani) si ceva mai departe se ramifica traseul nr. 14 (spre Vatra-Dornei, peste vf. Birnarelul).
In Vatra-Dornei se ajunge, cu trenul, pe linia de cale ferata Suceava-Nord – Vatra Dornei – Cluj. Prin oras trec atit soselele nationale nr. 17 (Dej – Vatra-Dornei – Suceava) si nr. 17 B (Vatra-Dornei – Chiril – Ceahlau) cit si drumul regional Vatra-Dornei – Dirmoxa – Brosteni. Da la Vatra-Dornei se poate cobori cu plutele, pe Bistrita (schela pentru plute, la 2 km in aval de oras). Traseul nu este indicat iarna.
La cabana Raraul, se poate ajunge de la Cimpulung-Moldovenesc (traseele nr. 2, 3, 4 si 5), de la Slatioara (traseul nr. 13), de la Zugreni (traseul nr. 6) si de la Chiril (traseul nr. 7). De la cabana si pina in saua de 1435 m alt., traseele nr. 7 si 8 merg paralel; in saua de sub vf. Giumalau, se desparte traseul nr. 9 (spre Rusca), in Poiana-Ciungi se ramifica traseele nr. 10 (spre localitatea Valea-Putnei, peste muntii Chilia, Alunul si Sapele) si nr. 12 (la Poiana-Itcani). Sub vf. Obcina-Mica se intilneste traseul nr. 11 (venind de la Valea-Putnei, prin Poiana- Itcani) si ceva mai departe se ramifica traseul nr. 14 (spre Vatra-Dornei, peste vf. Birnarelul).
In Vatra-Dornei se ajunge, cu trenul, pe linia de cale ferata Suceava-Nord – Vatra Dornei – Cluj. Prin oras trec atit soselele nationale nr. 17 (Dej – Vatra-Dornei – Suceava) si nr. 17 B (Vatra-Dornei – Chiril – Ceahlau) cit si drumul regional Vatra-Dornei – Dirmoxa – Brosteni. Da la Vatra-Dornei se poate cobori cu plutele, pe Bistrita (schela pentru plute, la 2 km in aval de oras). Traseul nu este indicat iarna.
9.VF. GIUMALĂU, 1857 m – ŞAUA GIUMALĂULUI, 1840 m – VF. CALD, 1574 m – SATUL RUSCA, 772 m
Marcaj: punct rosu, acelasi cu cel de pe valea piriului Rusca. Durata: 3–4 ore. Caracteristica parcursului: Traseul este folosit de drumetii care, o data ajunsi pe vf. Giumalau, vor sa incheie excursia coborind cu plutele pe Bistrita. Drumul este un coboris aproape neintrerupt.
Din cauza lipsei de adaposturi, traseul nu este indicat iarna.
Pe vf. Giumalau se ajunge urmind traseul nr. 8 (dinspre sud-vest, de la Vatra-Dornei, sau dinspre est, de la cabana Raraul). Se mai poate ajunge pe virf si din localitatea Valea-Putnei, urmind traseele nr. 10 (peste muntii Sapele, Alunul si Chilia) si nr. 12 (pe la Poiana-Itcani). Din satul Rusca se poate continua drumul spre Brosteni (cu plutele, pe la Zugreni, sau pe soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei). La Vatra-Dornei (11 km in amonte de satul Rusca) se poate ajunge pe soseaua nationala nr. 17 B, Calugareni – Chiril – Vatra-Dornei.
Din cauza lipsei de adaposturi, traseul nu este indicat iarna.
Pe vf. Giumalau se ajunge urmind traseul nr. 8 (dinspre sud-vest, de la Vatra-Dornei, sau dinspre est, de la cabana Raraul). Se mai poate ajunge pe virf si din localitatea Valea-Putnei, urmind traseele nr. 10 (peste muntii Sapele, Alunul si Chilia) si nr. 12 (pe la Poiana-Itcani). Din satul Rusca se poate continua drumul spre Brosteni (cu plutele, pe la Zugreni, sau pe soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei). La Vatra-Dornei (11 km in amonte de satul Rusca) se poate ajunge pe soseaua nationala nr. 17 B, Calugareni – Chiril – Vatra-Dornei.
10.VALEA-PUTNEI, 853 m – VF. SAPELE, 1427 m – VF. ALUNUL, 1667 m – CHILIAMICĂ, 1599 m – CHILIA-MARE, 1631 m – VF. GILII, 1651 m – VF. STEGILE, 1630 m – POIANA-CIUNGI, LA 1650 m – VF. GIUMALĂU, 1857 m
Marcaj: punct albastru. Durata: 7 ore. Caracteristica parcursului: Traseul foloseste un plai de coama (pe muntele Sapele si apoi pe culmea secundara Giumalau – Alunul) astfel incit strabaterea lui ne da prilejul sa admiram privelisti frumoase si larg cuprinzatoare asupra Obcinelor bucovinene si vailor de la poalele masivului (Valea-Putnei si Valea Moldovei).
Din lipsa de adaposturi, traseul nu se parcurge iarna.
In Poiana-Ciungi, se intilneste traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei, dinspre sud-vest, si spre cabana Raraul, catre est). Pe platforma virfului Giumalau urca si traseul nr. 9 (de la Rusca).
Accesul la localitatea de pornire pe traseu (Valea-Putnei) se face cu trenul (linia de cale ferata, Suceava-Nord – Vatra-Dornei – Cluj) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej – Iacobeni – Suceava.
De pe vf. Giumalau, se poate cobori la Vatra-Dornei (traseul nr. 8), la Rusca, pe valea Bistritei (traseul nr. 9) sau se poate ajunge la cabana Raraul (traseul nr. 8).
Din lipsa de adaposturi, traseul nu se parcurge iarna.
In Poiana-Ciungi, se intilneste traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei, dinspre sud-vest, si spre cabana Raraul, catre est). Pe platforma virfului Giumalau urca si traseul nr. 9 (de la Rusca).
Accesul la localitatea de pornire pe traseu (Valea-Putnei) se face cu trenul (linia de cale ferata, Suceava-Nord – Vatra-Dornei – Cluj) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej – Iacobeni – Suceava.
De pe vf. Giumalau, se poate cobori la Vatra-Dornei (traseul nr. 8), la Rusca, pe valea Bistritei (traseul nr. 9) sau se poate ajunge la cabana Raraul (traseul nr. 8).
11.COMUNA VALEA-PUTNEI, 853 m – IŢCANI, 930 m – POIANA-IŢCANI, 985 m – VF. OBCINA-MICĂ, 1329
Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de vale (drumul urmeaza portiunea superioara a Vaii-Putnei). Din soseaua nationala, un drum carosabil, lung de 9 km, desprins spre sud in localitatea Valea-Putnei, duce pina in Poiana-Itcani, la 985 m alt., astfel incit, in timpul iernii, se poate ajunge cu usurinta in acest punct.
Sub vf. Obcina-Mica, se intilneste traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei sau spre cabana Raraul).
Accesul la punctul de pornire pe traseu (localitatea Valea-Putnei), se face ca la traseul nr. 10, iar coborirea la cea mai apropiata statie de cale ferata (Vatra-Dornei), se face pe traseul nr. 8.
Sub vf. Obcina-Mica, se intilneste traseul nr. 8 (de la Vatra-Dornei sau spre cabana Raraul).
Accesul la punctul de pornire pe traseu (localitatea Valea-Putnei), se face ca la traseul nr. 10, iar coborirea la cea mai apropiata statie de cale ferata (Vatra-Dornei), se face pe traseul nr. 8.
12.POIANA-IŢCANI, 985 m – POIANA-LUI-ALEXA, 1830 m – POIANA-CIUNGI, LA 1550 m
Marcaj: banda galbena. Durata: 3–4 ore. Caracteristica parcursului: Traseu de culme, marcat pentru a se stabili o legatura directa intre Poiana-Itcani si platforma virfului Giumalau.
Prin Poiana-Itcani trece si traseul nr. 11 (de la localitatea Valea-Putnei, pe culme, sub vf. Obcina-Mica). In Poiana-Ciungi se aduna traseele nr. 8 (de la Vatra-Dornei sau spre cabana Raraul), nr. 10 (din localitatea Valea-Putnei, peste Sapele si Alunul) si nr. 12.
La punctul de intrare pe traseu (Poiana-Itcani), se ajunge din comuna Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Din Poiana-Ciungi, se poate cobori la Vatra-Dornei (traseul nr. 8), la Rusca, in Valea-Bistritei (traseul nr. 9) sau, peste vf. Giumalau, se poate ajunge la cabana Raraul (traseul nr. 8).
Prin Poiana-Itcani trece si traseul nr. 11 (de la localitatea Valea-Putnei, pe culme, sub vf. Obcina-Mica). In Poiana-Ciungi se aduna traseele nr. 8 (de la Vatra-Dornei sau spre cabana Raraul), nr. 10 (din localitatea Valea-Putnei, peste Sapele si Alunul) si nr. 12.
La punctul de intrare pe traseu (Poiana-Itcani), se ajunge din comuna Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Din Poiana-Ciungi, se poate cobori la Vatra-Dornei (traseul nr. 8), la Rusca, in Valea-Bistritei (traseul nr. 9) sau, peste vf. Giumalau, se poate ajunge la cabana Raraul (traseul nr. 8).
13.CABANA RARĂUL, 1540 m – VF. RARĂU, 1653 m – VF. POPII-RARĂULUI, 1622 m – VF. TODIRESCU, 1492 m – CODRUL SECULAR DE LA SLĂTIOARA – COMUNA SLĂTIOARA, 733 m
Marcaj: triunghi rosu. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: In prima lui parte, traseul este un drum de culme, cu largi perspective asupra muntilor Bistritei si Obcinelor bucovinene. In partea finala, traseul strabate codrul secular de la Slatioara, interesanta rezervatie forestiera, si coboara in comuna cu acelasi nume, in punctul numit «La-Parau».
Traseul nu se strabate iarna. La cabana Raraul se poate ajunge, de la Cimpulung-Moldovenesc (pe traseele nr. 2, 3, 4 si 5), de la Vatra-Dornei (pe traseul nr. 8), de pe Bistrita, de la Zugreni (pe traseul nr. 6) si din satul Chiril, tot de pe Bistrita (pe traseul nr. 7).
Din comuna Slatioara, pe drumul Cimpulung-Moldovenesc – Stulpicani – Frasin, se poate ajunge la Cimpulung-Moldovenesc (8 km) sau in Gura-Humorului.
Traseul nu se strabate iarna. La cabana Raraul se poate ajunge, de la Cimpulung-Moldovenesc (pe traseele nr. 2, 3, 4 si 5), de la Vatra-Dornei (pe traseul nr. 8), de pe Bistrita, de la Zugreni (pe traseul nr. 6) si din satul Chiril, tot de pe Bistrita (pe traseul nr. 7).
Din comuna Slatioara, pe drumul Cimpulung-Moldovenesc – Stulpicani – Frasin, se poate ajunge la Cimpulung-Moldovenesc (8 km) sau in Gura-Humorului.
14.VATRA-DORNEI, 805 m – SUB VF. BÎRNĂRELUL, 1328 m – POIANA-OBCINA-MICĂ, 1245 m
Marcaj: banda albastra. Durata: 4 ore. Caracteristica parcursului: Traseul este o varianta locala a itinerarului nr. 8 si a fost marcat pentru a se inlesni ascensiunea directa a virfului Birnarelul de pe care se desfasoara o splendida priveliste asupra Muntilor Bistritei si Obcinelor. Intrarea pe traseu se face de pe malul sting al Bistritei, din aval de Gura-Chiliei.
Accesul in localitatea de pornire (Vatra-Dornei) se face pe calea ferata (linia Cluj – Vatra- Dornei – Suceava-Nord) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej – Vatra-Dornei – Suceava. Din Vatra-Dornei porneste si soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei, prin Chiril pina la Calugareni, apoi pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz.
Din Poiana-Obcina-Mica, se poate reveni la Vatra-Dornei, urmind traseul nr. 8, sau se poate ajunge in Poiana-Itcani si, mai departe, in localitatea Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Traseul nu se parcurge iarna.
Accesul in localitatea de pornire (Vatra-Dornei) se face pe calea ferata (linia Cluj – Vatra- Dornei – Suceava-Nord) sau pe soseaua nationala nr. 17, Dej – Vatra-Dornei – Suceava. Din Vatra-Dornei porneste si soseaua nationala nr. 17 B, pe valea Bistritei, prin Chiril pina la Calugareni, apoi pe malul lacului de acumulare al hidrocentralei de la Bicaz.
Din Poiana-Obcina-Mica, se poate reveni la Vatra-Dornei, urmind traseul nr. 8, sau se poate ajunge in Poiana-Itcani si, mai departe, in localitatea Valea-Putnei, pe traseul nr. 11. Traseul nu se parcurge iarna.